Un studiu cuprinzător arată că un consum crescut de alimente ultraprocesate este asociat cu un risc cu 41% mai mare de a dezvolta cancer pulmonar, pe lângă alte afecțiuni grave.
Obiceiurile alimentare zilnice pot avea efecte mai severe decât ne imaginăm. O cercetare recentă subliniază din nou riscurile aduse de produsele gata preparate, fast-food și băuturile carbogazoase, tipuri de junk food care devin din ce în ce mai prezente în dieta modernă. Aceste produse, cunoscute sub denumirea de alimente ultraprocesate, pot avea grave consecințe asupra sănătății publice, mai mult decât pare la prima vedere.
Legături din ce în ce mai numeroase între alimentație și boli grave
Tot mai multe dovezi demonstrează efectele negative ale alimentelor ultraprocesate. O analiză publicată în revista BMJ în 2024 a identificat 32 de efecte dăunătoare asociate acestor produse, printre care riscul crescut de boli cardiovasculare, cancer, diabet zaharat de tip 2, probleme de sănătate mintală și deces prematur.
Un studiu recent publicat în revista Thorax abordează un risc specific: cancerul pulmonar, cel mai frecvent tip de cancer la nivel global, conform World Cancer Research Fund. În 2020, au fost raportate aproximativ 2,2 milioane de cazuri noi și 1,8 milioane de decese din cauza acestei boli.
Cercetătorii au dorit să afle dacă dieta influențează apariția cancerului pulmonar, iar concluziile sunt clare. Dar cum au ajuns la aceste rezultate?
Datele care schimbă perspectiva asupra alimentației
Studiul s-a bazat pe date din Prostate, Lung, Colorectal and Ovarian Cancer Screening Trials, care au inclus 155.000 de participanți cu vârste între 55 și 74 de ani, înscriși între noiembrie 1993 și iulie 2001.
Pentru această analiză, au fost folosite datele a 101.732 de participanți care au completat chestionare despre alimentația lor la începutul studiului. Aceștia au fost monitorizați pe termen lung, iar consumul de mâncăruri gata preparate a fost analizat cu atenție.
Diagnosticele de cancer au fost urmărite până la sfârșitul anului 2009, iar decesele cauzate de cancer până la finalul lui 2018. Această perioadă lungă de monitorizare a permis o analiză detaliată.
Alimentele consumate au fost împărțite în patru categorii: neprocesate sau minim procesate, alimente cu ingrediente procesate, procesate și ultraprocesate. Ultima categorie a fost analizată cu cea mai mare atenție, având un conținut ridicat de aditivi și conservanți.
Produsele din viața de zi cu zi care pot ascunde riscuri
Autorii studiului afirmă că nu există o definiție universală pentru alimentul ultraprocesat, dar acestea au câteva caracteristici comune: sunt supuse mai multor etape de procesare industrială și conțin de obicei aditivi, conservanți sau potențiatori de aromă. De regulă, sunt gata de consum sau necesită doar încălzire.
În această cercetare, cercetătorii au analizat o varietate largă de produse: smântână, cremă de brânză, înghețată, iaurt înghețat, produse prăjite, pâine industrială, produse de patiserie, gustări sărate, cereale pentru micul dejun, tăiței instant, supe și sosuri cumpărate, margarină, dulciuri, băuturi răcoritoare (inclusiv cele dietetice sau cu cofeină), băuturi din fructe îndulcite, hamburgeri, hot dogi și pizza cumpărate din restaurante sau magazine.
Cele mai consumate produse ultraprocesate raportate de participanți au fost mezelurile pentru prânz (aproximativ 11% din consum), urmate de băuturile carbogazoase dietetice sau cu cofeină (puțin peste 7%) și băuturile carbogazoase decofeinizate (aproape 7%).
Rezultatele care suscită reflecții
Pe parcursul celor 12 ani de monitorizare, au fost diagnosticate 1.706 cazuri noi de cancer pulmonar. Dintre acestea, 1.473 au fost de tip cancer pulmonar fără celule mici (NSCLC), iar 233 de tip cancer pulmonar cu celule mici (SCLC).
După analiza altor factori care ar putea influența rezultatele, precum fumatul sau calitatea generală a dietei, cercetătorii au descoperit o legătură semnificativă, asociată cu un risc crescut de boală.
Persoanele cu cel mai mare consum de alimente ultraprocesate au avut un risc cu 41% mai mare de a dezvolta cancer pulmonar în comparație cu cei cu consumul cel mai redus. Pentru NSCLC, riscul a fost cu 37% mai mare, iar pentru SCLC cu 44% mai mare.
Chiar și după luarea în considerare a fumatului, alimentația bogată în produse ultraprocesate pare să aibă un impact propriu. Ce ar putea explica această asociere?
Ce se ascunde în spatele acestor produse
Autorii studiului oferă mai multe explicații. În primul rând, alimentele ultraprocesate au o valoare nutritivă redusă și sunt adesea bogate în zahăr și sare, precum și grăsimi nesănătoase. Consumul crescut al acestora este legat de obezitate, boli cardiovasculare și alte probleme de sănătate.
Procesarea industrială poate modifica structura alimentelor și influențează modul în care organismul absoarbe nutrienții. În plus, acest proces poate duce la apariția unor substanțe dăunătoare. Un exemplu este acroleina, o substanță toxică prezentă și în fumul de țigară, dar care se găsește și în cârnații la grătar sau în dulciurile caramelizate.
Materialele de ambalaj ale acestor produse ar putea avea, de asemenea, un rol, dar acest aspect necesită studii suplimentare în industria alimentară.
Ce nu putem ști încă despre această legătură
Este important de menționat că studiul are limite. Fiind observațional, poate evidenția o asociere, dar nu poate demonstra clar că alimentele ultraprocesate cauzează cancerul pulmonar. Pot exista și alți factori implicați, care nu au fost evaluați complet.
De exemplu, intensitatea fumatului nu a putut fi măsurată în detaliu pentru toți participanții. Fumatul rămâne principalul factor de risc pentru cancerul pulmonar și poate fi legat și de obiceiurile alimentare.
O altă limitare este că informațiile despre dietă au fost colectate o singură dată, la începutul studiului, astfel că modificările în timp nu au putut fi urmărite. Numărul de cazuri de SCLC a fost, de asemenea, relativ mic, ceea ce poate afecta precizia rezultatelor pentru acest tip de cancer.
Nutriționistul Rob Hobson, autorul cărții „Unprocess Your Family Life”, a declarat pentru The Independent: „Fiind un studiu observațional, rezultatele nu pot demonstra că alimentele ultraprocesate provoacă cancer, ci doar că există o asociere.” El consideră însă că aceste date subliniază necesitatea de a analiza mai atent mediul alimentar actual, unde aceste produse sunt promovate intens, având un impact asupra sănătății publice.
Ce putem schimba chiar de astăzi
Autorii studiului cred că reducerea consumului de alimente ultraprocesate ar putea contribui la scăderea riscului de cancer pulmonar și al altor afecțiuni. Rob Hobson recomandă pași mici și consistenți pentru o alimentație mai sănătoasă.
El sugerează să gătim mai des acasă, să folosim ingrediente proaspete și să introducem treptat mai multe alimente integrale, precum legumele, fasolea și cerealele integrale. Un alt sfat util este să fim atenți la cât de des consumăm alimente ultraprocesate și să încercăm să menținem un echilibru.
Nu este necesar să eliminăm complet aceste produse, ci să le reducăm și să alegem variante mai sănătoase. Înțelegând riscurile și limitele studiilor, putem lua decizii mai bine informate cu privire la alimentația noastră. Schimbările mici pot avea un impact semnificativ asupra sănătății pe termen lung.
Pe măsură ce tot mai multe studii evidențiază legătura dintre alimentele ultraprocesate și riscurile pentru sănătate, devine tot mai clar că alegerile pe care le facem sunt cruciale.
