Noile reguli pentru grădinițe și școli interzic sucurile carbogazoase, fast-food-ul, dulciurile cu zahăr adăugat și mâncărurile prăjite sau sărate pentru copiii cu vârste între 1 și 3 ani. Unitățile care nu respectă aceste prevederi vor fi sancționate.
În România, 40% dintre copii se confruntă cu probleme legate de greutate, ceea ce reprezintă o preocupare serioasă pentru sistemul de sănătate. De aceea, Ministerul Sănătății a stabilit reguli noi și mai clare pentru alimentația copiilor din grădinițe și școli. Aceste reguli înlocuiesc normele vechi din 2008 și sunt rezultatul colaborării organizațiilor care luptă împotriva obezității infantile, alături de Direcția de Sănătate Publică și alte instituții relevante.
Ce se regăsește în noile liste de alimente din școli
Ordinul publicat la sfârșitul lunii noiembrie explică clar cum sunt clasificate alimentele și băuturile permise în instituțiile de învățământ, în funcție de nivelul lor de sănătate, la nivel național. Toate produsele sunt împărțite în trei categorii principale, pentru a ajuta copiii să dezvolte obiceiuri alimentare sănătoase încă de la început.
Pri ma categoria, „A se servi cel mai frecvent” , include cele mai sănătoase opțiuni: fructe, legume proaspete, cereale integrale, lactate cu conținut scăzut de grăsime și carne slabă. Acestea ar trebui să constituie baza meniului zilnic al copiilor, conform recomandărilor din programul Sănătos de mic și avizate de Colegiul Dieteticienilor.
A doua categorie, „A se servi ocazional” , cuprinde alimente care nu sunt interzise, dar nici nu ar trebui consumate frecvent. Acestea conțin mai multe grăsimi, zahăr sau sare și au mai puțini nutrienți. Numărul maxim de porții permise din această categorie a fost mărit la 7 pe săptămână, indiferent de lista din care provin, iar cadrele didactice sunt responsabile de monitorizarea respectării acestor limite.
A treia categorie, „Nerecomandat a se servi” , include sucurile carbogazoase, băuturile energizante, dulciurile cu zahăr adăugat (bomboane, ciocolată, prăjituri, înghețată din comerț), fast-food-ul, mâncărurile prăjite sau foarte sărate (chipsuri, sărățele, pufuleți) și alimentele care pot fi periculoase pentru copii. Aceste produse nu trebuie să apară în meniurile grădinițelor și școlilor și sunt subiect de controale din partea Inspecției Sanitare de Stat.
Noi reguli care schimbă fundamental meniurile
Pe lângă actualizarea listei de alimente nerecomandate, Ministerul Sănătății a modificat și recomandările legate de necesarul de energie și nutrienți pentru copii. Astfel, necesarul zilnic de calorii a fost redus cu 15-20% pentru toate vârstele, în scopul evitării meniurilor cu un exces de calorii, măsură sprijinită de Colegiul Dieteticienilor.
Proporțiile de carbohidrați, grăsimi și proteine au fost ajustate pentru a se alinia noului necesar energetic. Scopul este prevenirea surplusului de calorii și a creșterii riscului de obezitate, așa cum a subliniat și autoritățile sanitare.
Primele luni, primele reguli esențiale
Pentru sugari, în primele șase luni, laptele matern rămâne cea mai bună alegere, conform recomandărilor OMS și UNICEF. Dacă alăptarea nu este posibilă, se vor utiliza formule de lapte aprobate la nivel european, fără a fi necesare apă sau alte lichide suplimentare.
Toți sugarii ar trebui să primească supliment de vitamina D, conform ghidurilor naționale. Diversificarea alimentației începe treptat de la 6 luni, iar pentru cei cu risc crescut de alergii, anumite alimente pot fi introduse de la 4 luni, sub supraveghere medicală.
La copiii între 1 și 3 ani, accentul se pune pe varietate și formarea unor obiceiuri sănătoase. Mesele principale trebuie să conțină alimente din cel puțin patru grupe de bază, iar gustările din două sau trei grupe. Este esențial ca dulciurile cu zahăr adăugat, sucurile, fast-food-ul și mâncărurile prăjite sau sărate să fie evitate în aceste etape, conform recomandărilor Ministerului Sănătății.
Schimbările care pot face diferența în sănătatea copiilor
Toate aceste măsuri au fost introduse ca răspuns la creșterea numărului de copii cu probleme de greutate în România. Potrivit unui studiu realizat de INSP, Directoratul Norvegian de Sănătate, INSMC „Alessandrescu-Rusescu” și OMS România, 40,4% dintre copiii cu vârste între 6 și 19 ani sunt supraponderali sau obezi. Dintre aceștia, 20,2% sunt supraponderali și 20,2% obezi, conform criteriilor OMS.
Un copil din trei consumă zilnic alimente bogate în grăsimi nesănătoase, dulciuri procesate sau gustări sărate. Mai mult de un sfert dintre elevii din învățământul primar nu participă la orele de sport, ceea ce subliniază importanța implicării Ministerului Educației în promovarea activității fizice. Aceste date evidențiază cât de necesară este schimbarea obiceiurilor alimentare din copilărie.
Inspectorii sanitari din cadrul Direcțiilor Județene de Sănătate Publică, din București și din Inspecția Sanitară de Stat vor putea aplica sancțiuni școlilor și grădinițelor care nu respectă noile reglementări privind alimentația copiilor, conform cadrului legal actualizat la nivel național.
Ce spun specialiștii și care sunt pașii de urmat
Asociația SAMAS, care a contribuit la aceste schimbări prin programul „Sănătos de mic” lansat în 2017 împreună cu Danone România, și Colegiul Dieteticienilor din România au salutat noile măsuri. Până în prezent, 489 de grădinițe de stat s-au înscris în program, iar 998 de cadre didactice și medicale au fost instruite gratuit în nutriția preșcolarilor.
Simona Retea, reprezentantă a Asociației SAMAS, afirmă: „Actualizarea normelor pe baza cărora se elaborează un meniu echilibrat în grădinițe a fost un demers necesar și benefic pentru dezvoltarea sănătoasă a generațiilor viitoare și marchează un moment important în activitatea noastră din cadrul programului Sănătos de mic, unde colaborăm cu profesioniști din grădinițe, părinți, copii și familii extinse pentru a preveni riscurile de obezitate pediatrică și pentru a crea obiceiuri alimentare sănătoase” .
Dr. Diana Voican, reprezentantă a Colegiului Dieteticienilor, subliniază: „Prin noul act normativ se asigură alinierea la standardele europene actuale privind nutriția, îmbunătățind astfel calitatea alimentației din instituțiile de învățământ și modul în care părinții abordează meniurile acasă. Prin revizuirea recomandărilor privind aportul energetic, necesarul de nutrienți, definirea clară a porțiilor alimentare și introducerea recomandărilor pentru hidratare, acest Ordin contribuie la sănătatea copiilor și la o educație nutrițională mai eficientă. De asemenea, clarificarea categoriilor de specialiști implicați și actualizarea denumirilor instituțiilor reflectă o adaptare necesară la realitățile actuale ale sistemului de sănătate” .
Următorul pas este implementarea acestor reguli în toate grădinițele și școlile din țară. La fel de important este ca părinții să fie conștienți că deciziile luate acasă sunt la fel de valoroase pentru sănătatea copiilor. Respectarea acestor măsuri poate conduce la scăderea numărului de copii cu probleme de greutate și la reducerea riscului de obezitate infantilă la nivel național.
