Federația UNOPA și partenerii săi au organizat o dezbatere publică alături de specialiști din domeniul sănătății și reprezentanți politici, pentru a aborda dificultățile legate de HIV/SIDA. Peste 40 de instituții au semnat un manifest ce conține 10 măsuri considerate esențiale.
Peste 80% dintre persoanele cu HIV din România afirmă că se confruntă cu discriminarea, conform unui studiu prezentat cu ocazia Zilei Mondiale SIDA, pe 1 decembrie. Reprezentanți ai organizațiilor, medici și politicieni au semnat un manifest prin care solicită măsuri concrete pentru combaterea infecției cu HIV și pentru îmbunătățirea sănătății publice.
Ce spun semnatarii manifestului și ce își doresc cu adevărat
Panoul „Manifestul HIV de la București” a reunit peste 80 de semnături de la persoane implicate direct în lupta împotriva virusului. Printre cerințele principale se numără accesul facil la testare, introducerea educației sexuale în școli și asigurarea fondurilor necesare pentru tratamente, inclusiv tratamente pentru HIV în România.
Datele oficiale arată că, la 30 septembrie 2025, în România erau 19.108 persoane diagnosticate cu HIV. În ultimul an, au fost identificate 406 cazuri noi, menținând țara printre statele europene cu o incidență ridicată. Transmiterea prin contact sexual neprotejat rămâne principalul mod de infectare, cu 54,95% dintre cazuri la persoane heterosexuale și 33,66% la bărbații care au relații cu alți bărbați, confirmând astfel necesitatea unor campanii de informare și prevenire.
Un aspect important este că 84% dintre pacienți au încărcătură virală nedetectabilă datorită tratamentului antiretroviral modern. Totuși, mulți evită să vorbească despre boală din cauza stigmatizării și discriminării întâlnite în societate, ceea ce afectează accesul la servicii medicale de calitate.
Adevăruri mai puțin știute din comunitate ies la iveală
Chestionarul realizat în noiembrie 2025 de UNOPA și Institutul Francisc Rainer a evidențiat mai multe contradicții. Aproape 80% dintre respondenți consideră HIV o boală cronică ce poate fi ținută sub control, dar tot atâția afirmă că discriminarea în comunități este încă prezentă, subliniind importanța implicării societății civile.
Când vine vorba de tratament, 67% dintre cei chestionați preferă să ridice medicamentele direct din spitale, nu din farmacii, reflectând specificul serviciilor din spitalele de boli infecțioase. Peste 90% ar dori să primească tratamentul pentru cel puțin trei luni, pentru a nu fi nevoiți să se deplaseze frecvent, aspect legat de eficientizarea accesului la tratament.
Deși 80% dintre respondenți se declară mulțumiți de serviciile din spitalele de boli infecțioase, 78% declară că au simțit discriminare în alte secții medicale. Pentru mulți, stigma rămâne o povară greu de suportat, iar sănătatea publică are de suferit din cauza prejudecăților persistente.
Discuții aprinse și promisiuni care pot schimba totul
Senator Prof. Dr. Adrian Streinu Cercel: „România dispune de toate resursele necesare pentru a pune capăt acestei pandemii, în special cea legată de HIV. Mi-aș dori ca și la nivelul UE să se adopte măsuri clare pentru testarea pe scară largă a HIV și hepatitei. Cred că România poate demonstra lumii că, având o politică coerentă și convergentă în acest domeniu, se pot limita multe dintre problemele legate de infecția cu HIV și, de ce nu, chiar oprirea transmiterii acestui virus.”
Prof. Dr. Alexandru Rafila: „Viața pacienților depinde de investigații și tratament. Discutăm despre două mari epidemii globale care au fost în zona bolilor cu transmitere sexuală: sifilisul, acum 500 de ani, și pandemia HIV. Cea mai bună cale spre prevenție este asigurarea tratamentului, în primul rând, pentru pacienți. Dacă pacienții cu HIV nu au tratament la timp, riscurile legate de transmiterea bolii cresc.”
Prof. Dr. Alexandru Rafila: „Nu am observat situații în care discriminarea să nu fie prezentă, iar noi, corpul medical, avem datoria de a asigura servicii medicale identice oamenilor, indiferent de patologiile lor preexistente.”
Finanțarea și accesul la tratament, între cifre și realitate
As. Univ. Dr. Adrian Marinescu: „România este un exemplu bun pentru multe țări din Europa, poate cu pretenții mai mari decât noi. Faptul că reușim o finanțare de 100 de milioane de euro doar pentru tratament, iar în fiecare an această sumă crește cu 10%, sunt pași importanți.”
As. Univ. Dr. Adrian Marinescu: „Aproximativ 90% dintre românii infectați cu HIV primesc tratament de ultimă generație, constând într-o singură pastilă, iar cei mai mulți dintre pacienți au monitorizările efectuate corect; situațiile în care aceștia nu sunt monitorizați conform protocoalelor fiind rare. Realitatea arată că avem aproximativ 900, poate o mie de pacienți nou diagnosticați. Din păcate, testarea nu este la nivelul dorit și nu depinde doar de autorități, ci și de fiecare medic în parte.”
Pași care pot schimba direcția luptei cu HIV
Iulian Petre: „Este necesară o mobilizare la nivel național în direcția prevenirii noilor cazuri de infecție HIV. Putem face aceasta în mai multe moduri: intervenind cu profilaxie pre-expunere pentru cei aflați la mare risc de infectare, asigurând totodată acces la profilaxie post-expunere pentru cei care au avut un contact cu risc de infectare HIV. De asemenea, trebuie să extindem testarea pentru HIV, astfel încât să diagnosticăm devreme și să tratăm cât mai rapid persoanele infectate, prevenind astfel noi cazuri. Asigurarea unui tratament continuu și de calitate pentru cei care trăiesc cu HIV este esențială, deoarece virusul devine nedetectabil în sângele lor, reducând riscul de transmitere pe cale sexuală. România trebuie să acorde prioritate finanțării intervențiilor în lupta cu HIV, deoarece virusul nu a dispărut, iar ignorarea acestei probleme va duce, în viitor, la cheltuieli mai mari pentru tratament.”
Manifestul semnat în cadrul dezbaterii va fi prezentat Guvernului. Specialiștii avertizează că numărul cazurilor ar putea crește dacă nu se implementează măsuri preventive, dar rezultatele pozitive ale tratamentelor oferă speranța că infecția cu HIV poate fi controlată. În acest context, prevenirea transmiterii și accesul la terapie antiretrovirală rămân priorități pentru sistemul de sănătate din România.
Cu 406 cazuri noi în 2025, România rămâne printre țările europene cu incidență ridicată. Decizia cu privire la următorii pași aparține autorităților, care trebuie să transforme aceste discuții în acțiuni reale, asigurând prevenirea, diagnosticarea și tratamentul eficient pentru toate persoanele afectate.
