Un grup de experți independenți a recomandat miercuri, 10 decembrie 2025, guvernului finlandez să reducă semnificativ numărul regiunilor care oferă servicii de sănătate și asistență socială. Raportul sugerează comasarea celor 21 de regiuni existente într-un număr de 6 până la 11 unități administrative, pentru a aborda deficitele bugetare cronice și creșterea rapidă a costurilor.
Ce prevede raportul experților
Grupul de cercetători, format din profesori de la universități finlandeze și de la Institutul Național pentru Sănătate și Bunăstare (THL), a evaluat primii ani de aplicare a reformei din domeniul sănătății, implementată în ianuarie 2023. Conform raportului publicat de Ministerul Finanțelor și Ministerul Sănătății și Afacerilor Sociale din Finlanda, restructurarea administrativă este esențială pentru atingerea obiectivelor pe termen lung ale reformei.
Experții au formulat o serie de recomandări concrete. Ei sugerează ca, înainte de negocierile pentru formarea guvernului din primăvara anului 2027, să fie stabilite criterii clare, atât operaționale cât și financiare, pentru reevaluarea structurii și numărului regiunilor de bunăstare.
De asemenea, raportul subliniază necesitatea unei coordonări mai strânse între ministerele implicate. Potrivit documentului, ministerele trebuie să ajungă la un consens în ceea ce privește conducerea strategică a regiunilor și componentele cheie ale guvernanței la nivel central.
Deficite de miliarde de euro
Regiunile de servicii de bunăstare din Finlanda au avut parte de deficite bugetare semnificative încă de la înființarea lor. Conform datelor Băncii Centrale a Finlandei, în primul an de funcționare, 2023, deficitul total al acestor regiuni a atins 1,7 miliarde de euro, reprezentând 0,6% din PIB-ul țării.
Situația s-a agravat și în 2024. Potrivit calculelor Ministerului Finanțelor raportate de Yle News, deficitul bugetar al regiunilor a crescut la aproximativ 1,8 miliarde de euro. De exemplu, regiunea Finlandei de Sud-Vest a raportat pierderi aproape duble față de estimările inițiale, ajungând la 160 de milioane de euro.
Legislația actuală impune regiunilor să își acopere deficitele acumulate în 2023 și 2024 până în 2026. Guvernul condus de premierul Petteri Orpo a alocat fonduri suplimentare de aproximativ 1,5 miliarde de euro pentru a ajuta regiunile să își echilibreze bugetele în 2025.
Ce servicii finanțează statul
Raportul experților ridică o problemă fundamentală pentru viitorul sistemului de sănătate din Finlanda. Conform Bloomberg, experții recomandă ca guvernul să decidă explicit ce servicii de sănătate vor fi finanțate din fonduri publice în viitor.
Această decizie devine urgentă în contextul îmbătrânirii populației finlandeze. Potrivit datelor Eurostat, proporția persoanelor peste 65 de ani din Finlanda va crește de la 22% în prezent la 26% până în 2030 și la 29% până în 2060. Creșterea speranței de viață și scăderea natalității exercită o presiune enormă asupra bugetului de sănătate.
În prezent, Finlanda cheltuie aproximativ 22 de miliarde de euro anual pentru servicii de sănătate și asistență socială, ceea ce reprezintă circa 10% din PIB-ul țării. Cheltuielile publice acoperă aproximativ 80% din costurile totale ale sănătății, iar contribuțiile directe ale populației reprezintă 17%.
O reformă cu o istorie complicată
Reforma sistemului de sănătate din Finlanda a fost planificată timp de două decenii înainte de a fi implementată în ianuarie 2023. Responsabilitatea pentru organizarea serviciilor de sănătate, asistență socială și servicii de urgență a fost transferată de la cele 294 de municipalități existente la 21 de noi regiuni de bunăstare, plus orașul Helsinki, care își păstrează propriile structuri.
Reforma a fost considerată una dintre cele mai semnificative schimbări administrative din istoria Finlandei. Fostul premier Juha Sipilä și-a legat întregul mandat de această reformă, demisionând în primăvara anului 2019, când nu a reușit să obțină un acord politic.
Implementarea reformei a avut loc într-un moment dificil. Potrivit Observatorului European pentru Sisteme și Politici de Sănătate, regiunile au început să funcționeze în perioada unei crize multiple, marcate de pandemia COVID-19, războiul din Ucraina și datoria publică ridicată a Finlandei.
Probleme în furnizarea serviciilor
Evaluarea intermediară indică rezultate mixte până în prezent. Pe de o parte, disponibilitatea serviciilor de sănătate și asistență socială a rămas, în mare parte, la nivelul anterior reformei. Calitatea serviciilor și accesul echitabil s-au îmbunătățit, iar criteriile pentru acordarea serviciilor au fost armonizate.
Pe de altă parte, există diferențe semnificative între regiuni în ceea ce privește disponibilitatea și modernizarea serviciilor individuale. Profesorul Harri Jalonen de la Universitatea din Vaasa, unul dintre autorii raportului, a coordonat evaluarea implementării reformei la nivelul fiecărei regiuni.
Serviciile de salvare și intervenție în situații de urgență s-au îmbunătățit de la începutul reformei, conform raportului. Totuși, în centrele urbane în creștere, îmbunătățirile nu au ținut pasul cu schimbările demografice.
Recomandări pentru finanțare
Grupul de experți propune modificări ale modelului de finanțare pentru a încuraja măsurile preventive și eficiente din punct de vedere al costurilor. Conform raportului, regiunile care acumulează noi deficite în 2025, dar care au planuri detaliate aprobate de guvern, ar trebui să beneficieze de o prelungire a termenului de acoperire a deficitelor până în 2028.
Ca recomandare pe termen lung, experții sugerează creșterea responsabilității financiare proprii a regiunilor. Acest lucru ar putea include introducerea dreptului de a percepe taxe locale, în cazul în care se optează pentru o variantă cu autonomie regională mai mare.
Secretarul permanent al Ministerului Sănătății, Veli-Mikko Niemi, a declarat că implementarea unei reforme de o asemenea amploare trebuie evaluată regulat. Potrivit acestuia, reforma a schimbat fundamental modul în care serviciile de sănătate finanțate public sunt organizate, furnizate și plătite.
Ce urmează pentru Finlanda
Experții au identificat trei scenarii posibile pentru viitorul sistemului de sănătate finlandez. Prima variantă presupune crearea de regiuni cu un statut de autonomie și mai pronunțat. A doua se bazează pe dezvoltarea modelului actual, iar a treia implică o conducere mai fermă din partea guvernului central.
Raportul subliniază importanța unei abordări sistematice a reformei, care să depășească mandatele parlamentare. Aceasta poate fi realizată printr-o cooperare crescută între partidele politice.
Datoria publică a Finlandei a atins 82,1% din PIB în 2024, conform Statistics Finland, depășind valoarea de referință din Pactul de Stabilitate și Creștere al Uniunii Europene. Deficitul general al guvernului a fost de 4,4% din PIB, depășind limita de 3% impusă de regulile UE.
Contextul economic dificil face ca deciziile referitoare la sistemul de sănătate să devină și mai presante. Economia Finlandei a rămas în urmă față de restul zonei euro și față de celelalte țări nordice în 2024, iar rata ocupării forței de muncă a scăzut mai accentuat decât în țările vecine.
