Un comitet consultativ american a votat să înceteze recomandarea vaccinării universale a nou-născuților împotriva hepatitei B, marcând o schimbare a unei politici care a durat peste trei decenii. Decizia a generat reacții puternice din partea asociațiilor medicale.
O recentă decizie legată de vaccinarea copiilor, care a fost adoptată în Statele Unite, are un impact direct asupra nou-născuților. Un grup de experți desemnați de autorități a modificat o politică esențială pentru sănătatea publică. Iată ce s-a schimbat și de ce această hotărâre a dus la dezbateri intense în rândul medicilor și al societății.
Ce s-a schimbat în protocolul de vaccinare
Comitetul Consultativ pentru Practicile de Imunizare (ACIP), care consiliază autoritățile federale din domeniul sănătății, a votat recent să nu mai recomande vaccinarea obligatorie împotriva hepatitei B pentru toți nou-născuții. Decizia a fost aprobată cu opt voturi pentru și trei împotrivă.
Conform noii politici, prima doză de vaccin împotriva hepatitei B, care era de obicei administrată în primele ore după naștere, nu va mai fi recomandată automat bebelușilor ale căror mame au fost testate negativ pentru virus. Vaccinul rămâne totuși recomandat pentru copiii născuți din mame infectate sau cu statut necunoscut. Această schimbare afectează direct calendarul național de vaccinare din SUA, modificând o practică existentă din 1991.
Așadar, se renunță la o măsură implementată constant în SUA din 1991. Vaccinarea universală la naștere a contribuit semnificativ la reducerea cazurilor de hepatită B în rândul tinerilor, fiind considerată una dintre cele mai eficiente politici de sănătate publică pentru prevenirea bolilor infecțioase la copii.
Unii membri ai comitetului susțin că această modificare aduce SUA mai aproape de modelul altor țări dezvoltate, cum ar fi Franța, unde vaccinarea universală la naștere nu este recomandată în absența infecției mamei cu virusul hepatitei B. De asemenea, se subliniază diferențele dintre sistemele de servicii medicale, accentuând că accesul la testare și îngrijire este mai ușor în Europa decât în SUA.
Cu toate acestea, această argumentație a fost contestată de specialiști, care atrag atenția că nu toate mamele din SUA sunt testate corect, iar rezultatele analizelor pot fi uneori eronate. Există, de asemenea, riscul ca unele cazuri de hepatită B să fie ratate, în special în familiile cu acces limitat la serviciile medicale.
Reacții aprinse din lumea medicală
Decizia comitetului ACIP a fost întâmpinată cu îngrijorare și critici din partea principalelor asociații medicale din SUA. Acestea consideră măsura nejustificată și riscantă pentru sănătatea publică, având potențialul de a crește riscul reapariției unor boli infecțioase prevenibile.
Academia Americană de Pediatrie (AAP) și alte organizații avertizează că această schimbare va conduce la o creștere a numărului de cazuri de hepatită B la sugari și copii. „Acest lucru va determina o creștere a infecțiilor cu hepatita B la sugari și copii,” a declarat Susan Kressly, președinta AAP.
Specialiștii subliniază două probleme esențiale. În primul rând, testarea mamelor nu este întotdeauna completă sau corectă în SUA, iar unele rezultate pot fi greșite. În al doilea rând, virusul poate fi transmis nou-născutului nu doar de la mamă, ci și de la alte persoane infectate din familie sau din apropiere, prin contact cu sânge sau fluide corporale. În contextul actual, scăderea ratelor de vaccinare ar putea să crească vulnerabilitatea copiilor față de hepatita B și alte boli infecțioase.
Dr. Cody Meissner, unul dintre membrii comitetului care au votat împotrivă, a încercat să-i convingă pe ceilalți să păstreze recomandarea existentă. El a avertizat: „Prin modificarea acestei recomandări, facem rău.”
Cine ia deciziile în comitet
Au apărut critici și în legătură cu componența actuală a comitetului ACIP. Mai mulți membri sunt cunoscuți pentru poziții sceptice față de vaccinuri sau pentru răspândirea unor informații controversate. Președintele comitetului este Robert F. Kennedy Jr., cunoscut pentru opiniile sale anti-vaccinare și pentru influența pe care a avut-o recent asupra recomandării vaccinului ROR și a altor vaccinuri obligatorii.
Această situație ridică semne de întrebare privind expertiza și obiectivitatea deciziilor luate. Comitetul a mai schimbat recent recomandările privind vaccinurile COVID-19 și rujeolei, contrar poziției oamenilor de știință și a comunității medicale din SUA.
Riscuri și îngrijorări pentru viitor
Hepatita B este o infecție virală gravă care afectează ficatul și poate duce la boli cronice, ciroză sau cancer hepatic. Transmiterea de la mamă la nou-născut în timpul nașterii rămâne una dintre principalele căi de infectare, iar sugarii infectați au un risc crescut de a dezvolta forme cronice ale bolii. Vaccinarea la naștere împotriva hepatitei B este susținută de Organizația Mondială a Sănătății și de majoritatea experților în sănătate publică.
Recomandarea de vaccinare universală la naștere a avut un rol esențial în scăderea cazurilor de hepatită B la copii. Eliminarea acestei politici face ca protecția să depindă de testarea corectă a mamelor și de administrarea ulterioară a vaccinului, pași care pot fi omişi sau realizați incorect. În plus, există riscul ca unele familii să nu aibă acces la vaccinuri opționale sau să nu fie informate corect despre beneficiile vaccinării.
_
Comunitatea medicală din SUA se teme că această decizie, alături de alte modificări recente ale ACIP, va afecta încrederea publicului în vaccinuri. Inițiativa comitetului de a revizui întregul calendar național de vaccinare pentru copii și compoziția vaccinurilor stârnește deja neliniște în rândul medicilor și al familiilor.
Specialiștii avertizează că politicile care răspândesc temeri nefondate despre vaccinuri, în conformitate cu discursul ministrului Sănătății și al președintelui ACIP, pot duce la scăderea ratelor de vaccinare. Aceste rate au scăzut deja după pandemie, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la viitorul sănătății publice în SUA.
Există temeri că astfel de decizii pot duce la reapariția unor boli infecțioase care pot fi prevenite prin vaccinare. Se menționează că rujeola a provocat decese în SUA în 2025, pentru prima dată după multe decenii. Mulți medici cred că modificările decise de ACIP cresc riscul unor noi epidemii și pot avea consecințe grave asupra sănătății copiilor.
Ce urmează după această hotărâre
Decizia comitetului ACIP urmează să fie analizată și cel mai probabil va fi adoptată oficial de Centrul pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) și Departamentul de Sănătate al SUA. Aceasta va conduce la implementarea noii politici în practică, modificând calendarul de vaccinare pentru nou-născuți.
Asociațiile medicale și-au exprimat ferm opoziția și este de așteptat să încerce să influențeze decizia sau să o modifice. Nu este exclus ca disputa să ajungă și în mediul politic sau chiar în instanță, având în vedere impactul major asupra sănătății publice și protecției copiilor.
Viitorul protecției copiilor americani împotriva hepatitei B și a altor boli prevenibile prin vaccinare devine tot mai incert. Monitorizarea atentă a ratelor de infectare și de vaccinare în următorii ani va fi esențială pentru a evalua impactul real al acestei schimbări. Comunitatea medicală internațională urmărește cu atenție evoluțiile din SUA și efectele asupra sănătății publice la nivel global.
