„Scapă de gripă intestinală: Sfaturi esențiale pentru tine!”

Gripa intestinală. Cum o eviți, cum o tratezi. Simptomele gripei intestinale sunt neplăcute, uneori chiar impresionante, dar în majoritatea cazurilor afecțiunea este lipsită de gravitate și se vindecă în câteva zile.

Asemenea răcelii și gripei, gastroenterita, cunoscută și sub numele de „gripă intestinală”, apare cel mai frecvent iarna, sub formă de epidemie. Este o boală foarte contagioasă, care se răspândește rapid în comunități și afectează adesea mai mulți membri ai aceleași familii. Haideți să vedem cum se manifestă boala, cum poate fi tratată și, mai ales, cum ne putem proteja de ea.

Gripa intestinală. Virală sau bacteriană?

Persoanele care suferă de gripă intestinală prezintă simptome similare: diaree acută, spasme intestinale, colici, crampe abdominale cu apariție bruscă, care pot fi însoțite uneori de grețuri, vărsături, dureri musculare și febră.

Gripa intestinală este o inflamație a mucoasei stomacului și intestinului, care poate fi cauzată de virusuri sau bacterii. Forma virală se caracterizează prin scaune apoase. Gastroenterita virală poate fi provocată de adenovirus (responsabil și pentru bronșită) sau de rotavirus, un virus care cauzează diaree, în special la bebeluși și copii mici. Ambele virusuri sunt foarte rezistente la frig. Se estimează că epidemia de gastroenterită cauzată de rotavirus afectează anual 125 de milioane de oameni la nivel mondial.

Forma bacteriană a gripei intestinale determină scaune diareice care pot conține urme de sânge. Atât în gastroenterita virală, cât și în cea bacteriană, pot apărea spasme intestinale și borborisme (zgomote intestinale cauzate de alimente lichide și gaze). La unii pacienți pot apărea vărsături, dureri de cap și febră. În cazuri foarte rare, aceste simptome pot indica existența bolii Crohn (inflamația cronică a colonului).

Atenție la mâinile murdare

În cazul gripei intestinale de origine virală, microorganismele sunt vehiculate de materiile fecale și transmise de la persoanele bolnave la cele sănătoase prin mâinile nespălate. Așadar, reține că te poți infecta dacă îți duci mâinile la gură după ce ai atins diverse obiecte manipulate de o persoană infectată, cum ar fi mânerele ușilor (mai ales în locuri publice), telefonul, banii, tacâmurile, alimentele etc.

Nu întâmplător epidemiile apar frecvent în grădinițe și școli, unde copiii nu se spală întotdeauna pe mâini înainte de masă. Iar dacă cel mic se îmbolnăvește, poate transmite ușor virusul și celor din familie (părinți, frați, surori). Gastroenterita bacteriană este mai puțin frecventă, dar are simptome mai severe. Microbii cei mai frecvent responsabili pentru apariția acestei boli sunt salmonella, întâlnită în diverse alimente (carne, ouă, produse lactate), dar și shigella, colibacili (din carne, lapte), precum și bacterii de tip „campylobacter” (transmise prin consumul de lapte crud și prin contactul cu animale de casă infectate).

Ce medicamente te ajută?

Deși manifestările gastroenteritei virale pot fi impresionante, boala se vindecă de obicei în câteva zile, datorită mecanismelor de apărare imunitară ale intestinului care intervin rapid. Primul pas în tratamentul gripei intestinale este să consumi multă apă și lichide bogate în minerale (exemplu, supă de legume strecurată), pentru a evita deshidratarea. Pentru calmarea crampelor abdominale, poți lua un antispastic, și, dacă este nevoie, un preparat antidiareic, dar doar pe termen scurt și respectând doza recomandată în prospect.

Dacă te deranjează durerile musculare, cefaleea sau febra, poți apela la ajutorul paracetamolului.

Sunt necesare analizele de laborator?

În perioada de epidemie, diagnosticul de gastroenterită nu este dificil de stabilit, dar trebuie exclusă și posibilitatea ca neplăcerile cu care te confrunți să aibă altă sursă. Dacă ai avut deja răceli, dacă ești stresată sau obosită, sistemul tău imunitar este slăbit, astfel că intestinul devine mai vulnerabil la atacurile virale. Dacă ai consumat carne sau pește a căror prospețime era îndoielnică sau maioneză care a stat prea mult timp la temperatura camerei, neplăcerile intestinale ar putea fi de origine alimentară.

Pentru a determina cauza exactă a simptomelor, medicul ar putea recomanda analize de sânge și o coprocultură (examenul de laborator al scaunului). Analizele vor stabili dacă boala este cauzată de bacterii, caz în care medicul îți va recomanda un tratament cu antibiotice, eventual însoțit de antispastice și probiotice (preparate ce conțin fermenti lactici).