Un studiu important publicat în The Lancet arată că pacienții cu cancer orofaringian tratați cu terapia cu protoni (IMPT) au avut o rată de supraviețuire mai mare la cinci ani și mai puține efecte adverse severe în comparație cu cei tratați cu radioterapie tradițională (IMRT).
Tratamentul cancerului orofaringian este complex, deoarece tumorile se dezvoltă adesea în apropierea structurilor sensibile ale capului și gâtului. Alegerea tipului de radioterapie poate influența atât șansele de control al bolii pe termen lung, cât și riscurile de complicații, cum ar fi dificultățile de înghițire sau alte efecte adverse asociate tratamentului. În ultimii ani, din ce în ce mai mulți pacienți oncologici au căutat opțiuni moderne, precum terapia cu protoni, care este considerată o alternativă de tratament cu mai puține efecte secundare.
Rezultate care schimbă perspectiva asupra tratamentului
Cercetătorii de la MD Anderson, împreună cu alte centre medicale, au monitorizat 440 de pacienți cu cancer orofaringian în stadii avansate (III sau IV). Cei care au fost tratați cu terapie cu protoni au avut o rată de supraviețuire globală la cinci ani de 90,9%, în comparație cu 81% în grupul tratat cu radioterapie clasică IMRT. Diferența a fost semnificativă din punct de vedere statistic. Acest studiu clinic de fază III oferă argumente solide pentru extinderea accesului la această tehnologie, inclusiv prin înființarea unui viitor centru de protonoterapie în România.
Nu doar supraviețuirea a fost diferită. Profilul de toxicitate a fost mai favorabil pentru pacienții tratați cu protoni. Datorită modului în care acționează protonii, radiația poate fi direcționată mai precis, reducând expunerea țesuturilor sănătoase din jur. Astfel, fasciculul de protoni permite o limitare superioară a dozei către organele critice, aspect esențial în tratamentul cancerului orofaringian.
Rata de supraviețuire fără progresie la trei ani a fost similară între cele două grupuri: 82,5% pentru protoni și 83% pentru IMRT. La cinci ani, rata a fost de 81,3% pentru protoni și 76,2% pentru IMRT.
Diferențe care contează pentru viața de zi cu zi
Gestionarea efectelor adverse rămâne una dintre cele mai mari provocări în tratamentul cancerelor de cap și gât. Studiul a evidențiat diferențe evidente în favoarea terapiei cu protoni. Pacienții care au fost tratați în acest mod au raportat mai puține reacții adverse severe, ceea ce le afectează semnificativ viața după finalizarea tratamentului.
Dificultățile la înghițire au fost întâlnite la 34% dintre pacienții tratați cu protoni, comparativ cu 49% în cazul celor tratați cu IMRT. De asemenea, dependența de alimentație prin sondă a fost mai redusă: 26,8% față de 40,2%. Aceste date sugerează că terapia cu protoni protejează mai bine mușchii implicați în deglutiție, ceea ce este esențial pentru pacienții cu cancer care își doresc o recuperare rapidă.
Alte efecte adverse, precum senzația de gură uscată (xerostomie), au fost mai puțin frecvente la terapia cu protoni: 33% față de 45% la IMRT. Riscul de limfopenie severă, adică scăderea unui anumit tip de celule albe din sânge, a fost de 76% pentru protoni și 89% pentru IMRT. Aceste date confirmă că efectele secundare pot fi controlate mai eficient cu această tehnologie.
Un impact vizibil asupra recuperării
Aceste diferențe se reflectă direct în calitatea vieții pacienților, atât în timpul tratamentului, cât și după acesta. Capacitatea de a înghiți normal și de a nu depinde de alimentație prin tub sunt aspecte esențiale pentru recuperare și confortul cotidian. În plus, durata tratamentului și modul în care acesta afectează funcțiile de bază ale organismului sunt criterii importante în alegerea metodei de radioterapie.
Ce ascunde tehnologia din spatele rezultatelor
Studiul s-a concentrat pe cancerul orofaringian deoarece această localizare necesită protejarea unor organe sensibile, cum ar fi glandele salivare și mușchii implicați în înghițire. Limitarea dozei de radiații către aceste structuri este esențială pentru a evita complicațiile și pentru a crește șansele de recuperare pe termen lung.
Radioterapia clasică cu fotoni (IMRT) utilizează raze X care traversează corpul, lăsând radiație și în zone sănătoase. Terapia cu protoni (IMPT) folosește particule încărcate pozitiv, care eliberează energia exact în tumoare, cu expunere minimă a țesuturilor sănătoase. Acest principiu stă la baza dezvoltării unor tehnici avansate de imagistică și planificare a tratamentului, esențiale pentru succesul terapiei cu protoni.
Acesta este cel mai mare studiu randomizat de fază III care compară direct terapia cu protoni cu radioterapia clasică pentru cancerul orofaringian. Cei 440 de pacienți au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri, în 21 de centre medicale din Statele Unite. Analiza a luat în considerare factori precum infecția cu HPV, fumatul și administrarea chimioterapiei de inducție.
Autorii studiului subliniază că ambele metode rămân opțiuni valabile de tratament. Totuși, rezultatele arată clar un avantaj în supraviețuire și o reducere a toxicităților severe pentru terapia cu protoni. De asemenea, mai puțini pacienți au avut nevoie de alimentație prin tub, ceea ce ar putea diminua costurile asociate spitalizării atât pentru pacienți, cât și pentru sistemul de sănătate.
Noi pași pentru pacienți și cercetare
Autorii studiului afirmă că aceste rezultate, împreună cu alte date recente, susțin continuarea eforturilor de identificare a pacienților care pot beneficia cel mai mult de terapia cu protoni. Nu toți pacienții cu cancer de cap și gât sunt la fel, iar obiectivul este personalizarea tratamentului cât mai mult posibil, inclusiv prin integrarea rezultatelor studiilor de piață privind accesul la tehnologii moderne.
Studiul a fost conceput pentru a demonstra că terapia cu protoni este cel puțin la fel de eficientă ca IMRT la trei ani, ceea ce este confirmat de date. Beneficiul suplimentar de supraviețuire la cinci ani și reducerea toxicităților constituie avantaje importante pentru pacienți, mai ales în contextul în care tratamentul cu protonoterapie devine din ce în ce mai accesibil în Europa.
Aceste rezultate nu înseamnă că radioterapia clasică nu mai este utilă, ci oferă o alternativă mai precisă și potențial mai sigură pentru unii pacienți cu cancer orofaringian. Accesul la terapia cu protoni rămâne limitat, deoarece echipamentele sunt costisitoare și nu sunt disponibile în toate locațiile, dar argumentele clinice devin din ce în ce mai solide. Ministerul Sănătății a anunțat că analizează posibilitatea înființării unui centru de protonoterapie la nivel național, pentru a răspunde nevoilor crescânde ale pacienților români.
Acest studiu aduce speranță pentru pacienții cu cancer orofaringian, oferindu-le o opțiune de tratament care poate prelungi viața și reduce semnificativ efectele adverse. Cercetările viitoare se vor concentra pe identificarea pacienților care pot beneficia cel mai mult de această tehnologie.
Datele preliminare au fost prezentate la Reuniunea anuală ASCO 2024.
