Un studiu extins efectuat pe o perioadă de 12 ani arată că, după vârsta de 50 de ani, combinația dintre grăsimea abdominală și pierderea masei musculare poate crește semnificativ riscul de deces. Cercetătorii propun metode simple pentru identificarea timpurie a acestei probleme, cunoscută sub denumirea de obezitate sarcopenică.
Pe măsură ce îmbătrânim, corpul nostru suferă modificări semnificative care pot avea un impact asupra sănătății pe termen lung. Un nou studiu scoate în evidență riscurile asociate cu acumularea de grăsime pe abdomen, în special atunci când este însoțită de scăderea masei musculare după vârsta de 50 de ani. Acest fenomen, denumit obezitate sarcopenică, devine tot mai frecvent la adulții vârstnici.
Aproape dublu risc pentru cei cu două probleme ascunse
Cercetătorii de la Universitatea Federală din Săo Carlos (UFSCar), Brazilia, și de la University College London (UCL), Marea Britanie, au monitorizat timp de 12 ani 5.440 de persoane. Rezultatele, publicate în revista Aging Clinical and Experimental Research, sunt clare și subliniază importanța monitorizării compoziției corporale la persoanele în vârstă.
Persoanele care au atât grăsime abdominală, cât și masă musculară redusă, prezintă un risc de deces cu 83% mai mare comparativ cu cei care nu au aceste probleme. Practic, această combinație aproape că își dublează riscul. Aceste date evidențiază impactul negativ al sindromului metabolic și al pierderii masei musculare la persoanele care au depășit vârsta de 50 de ani.
Obezitatea sarcopenică, așa cum este denumită această asociere, nu implică doar o mobilitate redusă. Această problemă conduce la pierderea independenței, scăderea calității vieții și un risc crescut de căderi și alte afecțiuni, inclusiv diabet zaharat și boli cardiovasculare.
În plus, obezitatea sarcopenică este greu de diagnosticat și, fără tratament, poate provoca complicații serioase pe termen lung, precum fragilitate și dizabilitate.
Două măsurători simple pot schimba totul
Până de curând, depistarea obezității sarcopenice necesita investigații costisitoare, cum ar fi rezonanta magnetică, tomografia sau densitometria. Aceste metode sunt precise, dar greu accesibile pentru mulți oameni, în special în sistemul public de sănătate.
Analiza datelor din English Longitudinal Study of Ageing (ELSA) arată că două măsurători simple pot ajuta la identificarea celor cu risc crescut de mortalitate prematură.
Primul este circumferința abdominală: peste 102 cm la bărbați și peste 88 cm la femei indică prezența grăsimii abdominale. Al doilea este estimarea masei musculare slabe, calculată folosind o formulă care ține cont de vârstă, sex, greutate, rasă și înălțime. Valorile sub 9,36 kg/m² la bărbați și sub 6,73 kg/m² la femei sunt considerate scăzute, sugerând sarcopenie.
Pe lângă evaluarea riscului de deces asociat cu obezitatea abdominală și masa musculară redusă, am demonstrat că metode simple pot fi utilizate pentru detectarea obezității sarcopenice. Acest aspect este esențial, deoarece lipsa unui consens privind criteriile de diagnostic pentru această afecțiune complică depistarea și tratamentul.
Astfel, screeningul poate deveni parte din evaluarea medicală de rutină pentru persoanele în vârstă. Cu ajutorul acestor măsuri, persoanele cu risc pot fi identificate rapid și pot primi ajutor precoce pentru a-și îmbunătăți sănătatea, prevenind complicații severe, cum ar fi osteoporoza sau insuficiența funcțională.
Un amestec periculos care schimbă totul în organism
Studiul oferă și alte detalii importante. Persoanele cu masă musculară scăzută, dar fără grăsime abdominală, au un risc de deces mai mic cu aproximativ 40% comparativ cu cei care prezintă ambele condiții. Aceasta subliniază rolul fundamental al masei musculare în menținerea sănătății la vârsta a treia.
Interesant este că persoanele cu obezitate abdominală, dar cu masă musculară adecvată, nu au fost asociate cu un risc crescut de deces.
Explicația constă în procesele inflamatorii cauzate de excesul de grăsime, care conduc la modificări metabolice și accelerează pierderea masei musculare. Excesul de grăsime intensifică procesele inflamatorii, declanșând modificări metabolice și catabolice, agravant pierderea musculară.
Grăsimea se poate infiltra în mușchi, iar inflamația cronică afectează direct țesutul muscular, influențând metabolismul, hormonii, imunitatea și forța fizică. Acest dezechilibru poate duce la scăderea mobilității și la creșterea riscului de afecțiuni cronice.
Intervențiile pot face diferența când sunt aplicate la timp
Faptul că metode simple pot ajuta la identificarea riscurilor reprezintă o veste bună pentru cei care au depășit 50 de ani. Intervențiile devin astfel mai accesibile și pot preveni complicațiile grave, inclusiv spitalizările frecvente și pierderea autonomie.
Monitorizarea nutrițională implică un aport adecvat de proteine și nutrienți esențiali pentru menținerea masei musculare. Exercițiile fizice, în special cele de forță, sunt cruciale pentru a păstra sau chiar a crește masa musculară, indiferent de vârstă. Antrenamentul de rezistență, împreună cu o dietă echilibrată, contribuie la prevenirea sarcopeniei și a obezității abdominale.
Identificarea timpurie a persoanelor cu risc prin măsurări simple ajută la personalizarea intervențiilor și la reducerea riscurilor pentru sănătate la vârsta a treia. Implicarea medicului de familie și a specialiștilor în geriatrie este esențială pentru succesul acestor intervenții.
Obezitatea sarcopenică continuă să reprezinte o provocare pentru sistemul medical, dar studiul demonstrează că evaluările simple pot face diferența. Atenția asupra circumferinței taliei și a masei musculare poate preveni probleme grave de sănătate și poate îmbunătăți viața persoanelor vârstnice, reducând astfel povara bolilor cronice asupra sistemului de sănătate public.
