
Descoperă cele 5 secrete ale apei cu miere – Lyla.ro
aprilie 16, 2025
Cum să meditezi eficient pentru a reduce stresul
aprilie 16, 2025Ganglionii, poarta de apărare a organismului. Ai simțit, la palpare, o umflătură mică și dureroasă în zona gâtului, axilelor sau inghinală? Probabil că este un ganglion mărit. Nu te panica!
În cele mai multe cazuri, nu este vorba despre cancer, așa cum ai putea gândi inițial, ci adenopatiile pot apărea ca rezultat al unei infecții acute, de obicei de natură virală. Totuși, dacă, după tratament, ganglionii măriți nu revin la normal, este necesar să te supui unor investigații amănunțite.
Ce este limfa?
Sistemul limfatic este o componentă a sistemului circulator, fiind format din limfă, un lichid care circulă prin vase limfatice asemănătoare venelor, având valve în formă de cuib de rândunică. La finalul circuitului limfatic, limfa se varsă în sistemul venos prin vena cavă superioară.
Circulația limfatică diferă de cea sangvină deoarece vasele limfatice nu formează un circuit închis, ci un sistem în sens unic, care începe din spațiile intercelulare ale țesuturilor mai multor organe. De aceea, compoziția chimică a limfei variază în funcție de țesuturile sau organele din care provine (de exemplu, limfa formată în timpul digestiei are un conținut bogat în substanțe grase, fiind diferită de cea existentă pe nemâncate).
În linii mari, limfa are o compoziție similară plasmei sangvine, conținând globule albe. De fapt, limfa se formează la nivelul capilarelor arteriale, prin pereții cărora trece plasmă datorită presiunii arteriale, apoi se răspândește în micile spații intercelulare. Din această vastă rețea de capilare limfatice, limfa trece în vase de dimensiuni mai mari și, prin intermediul ganglionilor limfatici, este purificată de germeni patogeni și de reziduurile metabolice. În partea stângă a corpului, vasele limfatice se varsă într-o dilatație numită cisterna lui Pequet, din care își are originea un mare vas limfatic: canalul toracic, care se varsă în vena subclaviculară stângă. În partea dreaptă a corpului, limfa este preluată de marele canal limfatic, care se varsă în vena subclaviculară dreaptă. Limfa joacă un rol important în transportul și schimbul de substanțe nutritive, reziduuri metabolice și leucocite în capilarele limfatice.
Ce rol au ganglionii limfatici?
Ganglionii limfatici filtrează și purifică limfa de particulele străine și agenții infecțioși, eliminând microorganismele patogene și celulele maligne. Aici se produc limfocitele și unele monocite.
Ganglionii limfatici se află pe tot parcursul fluxului limfatic, în diverse regiuni ale corpului, predominând în zona gâtului (grupul submaxilar și grupul cervical superficial), a claviculei și a axilelor (grupul axilar). Grupul inghinal este irigat de limfa provenită de la membrele inferioare și de la organele genitale externe. Există numeroși ganglioni și în profunzime, în zona intestinului și a toracelui.
- infecții virale
- infecții cu bacterii, fungi, paraziți (tuberculoză, toxoplasmoză)
- afecțiuni ale țesutului conjunctiv (lupus sistemic, artrită reumatoidă, sarcoidoză, sindromul Sjogren)
- limfom malign non-Hodgkin sau boala lui Hodgkin
- metastaze ganglionare ale cancerelor
- reacții la corpuri străine (de exemplu, particule de silicon, după implanturi mamare)
Simptome ale ganglionilor bolnavi
- mărirea ganglionilor din zona gâtului sau axilelor la peste 1 cm și a celor inghinali la peste 1,5 cm
- durere, sensibilitate la palpare
- ocazional febră, astenie, oboseală, transpirații nocturne, lipsa apetitului
Adenopatia
Creșterea în volum a ganglionilor limfatici, însoțită de simptomele enumerate anterior, se numește adenopatie. Aceasta poate fi superficială sau profundă, în funcție de localizarea ganglionului.
În unele cazuri, adenopatia este localizată pe partea unde se află organul bolnav, ceea ce impune mobilizarea apărării limfoganglionare: de exemplu, o amigdală mărită poate genera inflamația ganglionului cervical sau submandibular pe aceeași parte, iar un furuncul pe mâna respectivă poate produce adenopatie în axilă. De asemenea, o adenopatie axilară poate fi un semn al cancerului mamar, iar adenopatiile generalizate pot indica viroze, dar și anumite forme de cancer limfatic.
Diagnosticul precis va fi stabilit de medic (de familie, generalist, internist, hematolog), pe baza testelor de sânge și, eventual, a unei biopsii. Este important să descoperi din timp adenopatia și să începi tratamentul adecvat. Trebuie să știi că nu orice umflătură din zona gâtului, axilei sau inghinală este de natură ganglionară; poate fi vorba și despre lipoame (acumulări de grăsime), prelungirea axilară a glandelor mamare sau coaste suplimentare, diagnosticate în urma radiografiei. În general, ganglionii de dimensiuni medii, simetrici, mobili, nedureroși, cu o suprafață netedă nu indică o boală gravă.
Pe de altă parte, ganglionii imobili, aderenți între ei, dureroși, care își măresc treptat volumul și sunt însoțiți de alte simptome pot semnala afecțiuni mai grave. Însă nu uita: o programare rapidă la medic și investigațiile necesare te pot scăpa de stresul unor presupuneri nefondate sau, în anumite cazuri, îți pot salva viața!