Monitorizarea simplă a pașilor efectuați zilnic ar putea deveni un instrument esențial pentru depistarea timpurie a bolii Parkinson, cu mult înainte ca simptomele să devină evidente.
Un gest obișnuit care ascunde mai mult decât pare
Un ceas inteligent sau chiar telefonul mobil pot oferi informații valoroase despre starea de sănătate a creierului. Un studiu recent arată că Parkinson, a doua cea mai comună boală neurodegenerativă la nivel global, rămâne o problemă majoră de sănătate publică, cu un număr tot mai mare de cazuri raportate în întreaga lume.
Schimbările subtile, inclusiv cele legate de mișcare, pot apărea mult înainte de a fi emis un diagnostic. Până acum, era dificil pentru specialiști să stabilească o corelație clară, deoarece evoluția bolii este lentă, iar oamenii nu evaluează întotdeauna corect nivelul de activitate fizică.
În acest context, cercetători de la Oxford’s Big Data Institute și Nuffield Department of Population Health au încercat să găsească o metodă mai obiectivă, analizând datele colectate de la accelerometre purtate de persoane obișnuite, utilizând resursele bazei de date UK Biobank.
O descoperire din mișcările zilnice
Baza de date UK Biobank, una dintre cele mai mari din Marea Britanie, a fost utilizată pentru acest studiu observațional. Un grup de 94.696 de adulți a purtat accelerometre la încheietura mâinii timp de până la șapte zile între 2013 și 2015, iar media pașilor înregistrați a fost de 9.446 pe zi.
Participanții au fost împărțiți în funcție de nivelul de activitate. Cei mai activi, care au făcut peste 12.369 de pași zilnic, erau de obicei mai tineri și aveau un indice de masă corporală mai mic decât cei care făceau sub 6.276 de pași pe zi. Specialiștii au urmărit apoi cine a dezvoltat boala Parkinson în anii care au urmat, pentru a identifica factori de risc relevanți pentru sănătate publică.
Rezultatele publicate în revista npj Parkinson’s Disease au fost clare. Pe o perioadă medie de aproape opt ani, au fost identificate 407 cazuri noi de Parkinson, confirmând impactul acestei boli la nivel populațional.
Cei care făceau peste 12.369 de pași zilnic au avut un risc cu 59% mai mic de a dezvolta Parkinson comparativ cu cei care făceau sub 6.276 de pași pe zi. În plus, fiecare 1.000 de pași efectuați în plus zilnic la începutul studiului a fost asociat cu o scădere de aproximativ 8% a riscului de a dezvolta Parkinson ulterior. Aceste date susțin ideea că activitatea fizică regulată poate contribui la menținerea sănătății neurologice.
Astfel, reducerea activității fizice ar putea reprezenta un semnal timpuriu al apariției bolii Parkinson, cu mult înainte de apariția simptomelor clasice, deschizând noi perspective pentru depistarea timpurie.
Semne ascunse în rutina zilnică
O întrebare esențială este dacă un nivel scăzut de activitate fizică crește riscul de Parkinson sau dacă, de fapt, acesta este un semn că boala începe deja să se manifeste, afectând mișcarea și energia înainte de a fi diagnosticată. Acest aspect este crucial pentru viitoarele studii clinice.
Cercetătorii au analizat această legătură pe perioade diferite după monitorizare. S-a constatat că asocierea era cea mai puternică în primii ani după ce participanții au fost monitorizați. În primii doi ani, fiecare 1.000 de pași efectuați în plus pe zi era legat de o reducere de aproximativ 17% a riscului de a fi diagnosticat cu Parkinson în această perioadă, sugerând un potențial biomarker pentru depistarea precoce.
Pe măsură ce perioada de urmărire creștea, legătura dintre numărul de pași și riscul de Parkinson se diminua. Pentru intervale mai mari de șase ani între monitorizare și diagnostic, diferența nu a mai fost semnificativă.
Acest model sugerează că scăderea activității fizice ar putea fi mai degrabă un semnal timpuriu al unei boli deja existente, mai degrabă decât un factor de risc direct pentru apariția acesteia. Practic, organismul încetinește înainte ca boala să fie recunoscută oficial, având implicații importante pentru prevenție și diagnostic.
Detalii care fac diferența în rezultate
Pentru a elimina influența altor factori, cercetătorii au ajustat datele în funcție de indicele de masă corporală, depresie, diabet zaharat de tip 2, constipație, probleme urinare și durata somnului estimată din datele accelerometrului, elemente frecvent analizate în contextul bolilor neurodegenerative.
Chiar și după aceste ajustări, legătura dintre numărul scăzut de pași și riscul crescut de Parkinson pe termen scurt a rămas. Analizele pe subgrupuri, pe baza vârstei, sexului, indicelui de masă corporală sau istoricului de depresie, nu au arătat diferențe semnificative în asocierea dintre pași și boală, ceea ce întărește robustețea rezultatelor obținute.
Noi perspective pentru depistarea timpurie
Concluzia principală a studiului este că un număr mai mare de pași efectuați zilnic se asociază cu un risc mai mic de a dezvolta Parkinson, mai ales în primii ani după monitorizare. Această descoperire ar putea schimba modul în care medicii abordează screening-ul pentru bolile neurodegenerative.
Monitorizarea pașilor, cu ajutorul dispozitivelor portabile sau al telefoanelor inteligente, poate deveni un instrument simplu și accesibil pentru medici și pentru sistemele de sănătate publică. Astfel, pot fi depistate mai devreme persoanele aflate în stadii incipiente ale bolii, chiar înainte de apariția simptomelor evidente, ceea ce ar putea duce la intervenții mai eficiente.
Aceste persoane ar putea fi urmărite mai atent sau incluse în studii clinice pentru testarea unor metode preventive. Datele sugerează că un nivel scăzut de activitate fizică, măsurat obiectiv prin numărul de pași, este mai degrabă un semnal de alarmă timpuriu decât o cauză directă a bolii Parkinson. Această distincție este crucială pentru a înțelege cum evoluează boala și pentru a îmbunătăți metodele de depistare timpurie.
Pe viitor, monitorizarea pașilor ar putea ajuta la identificarea rapidă a persoanelor cu risc, contribuind la dezvoltarea unor strategii de prevenție și îngrijire mai bune pentru cei afectați de această boală neurologică.
