Un studiu recent arată că metodele actuale de evaluare a riscului cardiovascular nu reușesc să depisteze aproape jumătate dintre persoanele care ar putea suferi un infarct. Cercetătorii de la Spitalul Mount Sinai atrag atenția că plăcile arteriale asimptomatice rămân nedetectate până în ultimul moment.
Pouţini știu că tehnicile utilizate în prezent pentru prevenirea infarctului miocardic nu reușesc să identifice aproape jumătate dintre persoanele care suferă un astfel de eveniment. Un studiu desfășurat pe 474 de pacienţi care au suferit primul infarct arată că instrumentele medicale curente nu reușesc să depisteze persoanele cu ateroscleroză tăcută, care este principala cauză a blocării arterelor. Acest fapt evidențiază limitele metodelor clasice de prevenire și necesitatea unor strategii noi în domeniul cardiologiei.
Ce nu se vede la prima evaluare
Medicii se bazează în principal pe două instrumente pentru a evalua riscul ca un pacient să sufere un infarct sau un accident vascular cerebral în următorii zece ani. Primul, ASCVD, ia în considerare vârsta, sexul, rasa, tensiunea arterială, nivelul colesterolului, diabetul și fumatul. Al doilea, PREVENT, este mai recent și include mai mulţi factori de risc, fiind considerat un avans în prevenţia bolilor cardiovasculare.
Problema este că ambele metode se bazează pe date statistice generale și nu pot indica dacă există deja leziuni pe vasele de sânge care nu cauzează simptome. Scorurile reflectă riscul mediu la nivel de grup, nu riscul specific al fiecărui pacient, explică autorii studiului publicat în Journal of the American College of Cardiology: Advances. Astfel, ateroscleroza subclinică poate rămâne neobservată chiar și la persoanele cu un profil metabolic aparent sănătos.
De exemplu, dacă un pacient ar fi fost evaluat cu două zile înainte de infarct, 45% dintre cazuri nu ar fi primit recomandări pentru tratament preventiv cu ASCVD. Cu instrumentul PREVENT, procentul crește la 61%, ceea ce ridică întrebări cu privire la eficiența actualelor scoruri de risc și necesitatea unor metode suplimentare de screening, cum ar fi investigaţiile imagistice cardiace.
Semnele ascunse care scapă din vedere
Majoritatea pacienţilor din studiu, respectiv 60%, au simţit primele simptome, precum dureri în piept sau respirație dificilă, cu mai puţin de două zile înainte de infarct. Acest lucru arată că plăcile de aterom se dezvoltă în mod silențios, ani de zile, și ajung să fie detectate doar când boala este deja avansată. De multe ori, sindromul coronarian acut apare brusc, fără avertizări prealabile.
Plăcile aterosclerotice pot să se rupă brusc, chiar și la persoane cu analize normale, subliniază cercetătorii. În practică, pacienţii cu scoruri de risc sub 5% sunt externați fără alte investigaţii, însă studiul arată că mulți dintre ei aveau deja arterele afectate. Factorii genetici, istoricul familial de boli de inimă și inflamaţia cronică pot influenţa apariția infarctului miocardic silențios.
Ce ar putea schimba abordarea
Specialiștii recomandă introducerea investigaţiilor imagistice, precum angiografia coronariană, în evaluările de rutină. Aceste metode pot depista plăcile care nu produc simptome, dar care pot deveni periculoase. Este crucial să căutăm boala, nu doar să calculăm probabilităţi, spun autorii. Utilizarea tomografiei computerizate cardiace sau a ecografiei Doppler ar putea crește rata de depistare precoce a bolii coronariene.
Un pas înainte în prevenţie
Cercetătorii afirmă că metodele actuale sunt utile, dar insuficiente. ASCVD și PREVENT rămân baza deciziilor medicale, dar trebuie completate cu investigaţii personalizate, conform raportului. De exemplu, pacienţii cu risc la limită ar putea beneficia de examene periodice, chiar dacă nu prezintă simptome. Monitorizarea continuă a factorilor de risc cardiovascular, precum hipertensiunea sau dislipidemia, este esenţială.
Un detaliu important este momentul în care apar simptomele. În medie, pacienţii au raportat dureri în piept cu doar 1,7 zile înainte de infarct. Acest interval foarte scurt face ca intervențiile preventive să fie dificil de aplicat eficient. Prin urmare, medicina preventivă trebuie să includă atât evaluarea riscului, cât și depistarea precoce a modificărilor vasculare.
Ce urmează? Echipa de la Mount Sinai propune studii care să testeze protocoale combinate: calculatoare de risc și imagistică non-invazivă pentru pacienţii cu rezultate la limită. Scopul nu este de a înlocui scorurile, ci de a le utiliza ca prim pas într-un proces de screening mai complex, afirmă autorii. În acest context, colaborarea dintre cardiologi, medicii de familie și specialiștii în imagistică devine crucială.
Ce pot face pacienţii de acum înainte
Dacă ai peste 40 de ani și te afli în categoria de risc scăzut, nu înseamnă că ești protejat de infarct. Discută cu medicul tău dacă scorul ASCVD ia în considerare toți factorii importanţi. Dacă ai rude cu boli de inimă sau alte probleme ascunse, ar putea fi necesare investigaţii suplimentare, cum ar fi testele de screening genetic sau evaluarea inflamaţiei vasculare.
Cei care iau deja statine sau alte tratamente nu trebuie să schimbe nimic în regimul lor, dar studiul subliniază importanța monitorizării continue, chiar și atunci când analizele par să fie normale. Adoptarea unui stil de viață sănătos, controlul greutăţii, reducerea stresului și activitatea fizică regulată rămân pași esenţiali în prevenţia bolilor cardiovasculare.
În concluzie, prevenția bolilor de inimă ar putea deveni mai riguroasă în viitor, iar tehnologiile care depistează ateroscleroza în stadii incipiente ar putea salva multe vieți în fiecare an. Progresul în diagnostic, educația medicală și accesul la investigaţii moderne pot schimba semnificativ prognoza pacienţilor cu risc cardiovascular.
