Cercetătorii au descoperit cum tumorile pancreatice utilizează un zahăr pentru a păcăli sistemul imunitar și au dezvoltat anticorpi care inversează acest efect în studii pe animale, reactivând răspunsul împotriva celulelor canceroase.
Cancerul pancreatic rămâne una dintre cele mai greu tratabile forme de cancer, deoarece multe terapii moderne, inclusiv imunoterapia, nu dau rezultate promițătoare în acest caz. De cele mai multe ori, sistemul imunitar nu reacționează eficient și nu atacă tumorile pancreatice. Un studiu recent evidențiază că tumorile reușesc să se ascundă de sistemul imunitar printr-un mecanism ingenios, complicând astfel abordarea terapeutică pentru pacienții cu cancer pancreatic.
Mascarea celulelor tumorale și efectul asupra sistemului imunitar
Cercetătorii de la Northwestern Medicine au observat că reacția sistemului imunitar în tumorile pancreatice este mult diminuată. Ei au căutat să afle de ce celulele imune nu reacționează cum ar trebui și dacă mediul din jurul tumorii poate fi modificat pentru a stimula răspunsul împotriva celulelor canceroase.
După aproximativ șase ani de cercetări, echipa condusă de Mohamed Abdel-Mohsen a identificat un mecanism prin care tumorile folosesc acidul sialic, un zahăr, pentru a trimite un semnal de tipul „nu mă ataca” către sistemul imunitar. Acest mecanism de mască a celulelor tumorale este relevant pentru dezvoltarea cancerului pancreatic, una dintre cele mai agresive forme de boală.
În mod normal, celulele sănătoase au acid sialic la suprafață, ceea ce le protejează de atacurile sistemului imunitar. Tumorile pancreatice imită acest mecanism și leagă acidul sialic de o proteină de suprafață, integrina a3B1, formând o „mască” care le ajută să rămână neobservate. Acest tip de cancer rămâne dificil de depistat și tratat, iar supraviețuirea este redusă.
Un semnal care schimbă reacția celulelor de apărare
Proteina acoperită cu acid sialic se leagă de un receptor numit Siglec-10, prezent pe celulele imune. Acest lucru trimite un semnal care oprește celulele imune să atace tumora. Practic, sistemul imunitar este păcălit să ignore sau chiar să susțină dezvoltarea tumorii, ceea ce explică parțial rezistența la imunoterapie observată în cancerul pancreatic.
Noi anticorpi și reacția neașteptată a celulelor imune
După descoperirea acestui mecanism, cercetătorii au dezvoltat anticorpi monoclonali care pot bloca legătura dintre integrina acoperită cu acid sialic și receptorul Siglec-10. Acești anticorpi au fost testați în laborator și pe animale de experiment, deschizând noi perspective pentru tratamente inovatoare în cancerul pancreatic.
Rezultatele au arătat că, atunci când acest mecanism este blocat, celulele imune pot recunoaște din nou celulele canceroase și le pot ataca. Tumorile la șoarecii tratați cu acești anticorpi au crescut mult mai lent decât la animalele netratate. Acest progres ar putea reprezenta o șansă pentru pacienții diagnosticați cu cancer pancreatic, unde opțiunile de tratament sunt limitate.
Procesul de dezvoltare a anticorpilor a fost complex. Echipa a testat mii de hibridoame pentru a găsi variantă eficientă. Mohamed Abdel-Mohsen a menționat că rezultatele pozitive din primele teste reprezintă un pas important pentru cercetare și pentru viitorul tratamentelor personalizate în tipuri de cancer greu de controlat.
Cancerul pancreatic este una dintre cele mai agresive forme de cancer, fiind de obicei diagnosticat în stadii avansate și având puține opțiuni de tratament. Rata de supraviețuire la cinci ani este de doar 13%, iar rezistența la imunoterapie este ridicată, accentuând nevoia unor soluții noi pentru pacienții cu cancer.
Ce urmează și cine ar putea beneficia de această strategie
Cercetătorii lucrează acum la optimizarea anticorpului pentru a putea fi utilizat la oameni și la pregătirea unor studii clinice inițiale pentru a evalua siguranța și stabilirea dozajului corect. Un alt obiectiv este combinarea anticorpului cu tratamentele deja existente, cum ar fi chimioterapia și alte tipuri de imunoterapie, pentru a spori eficiența intervenției în cancerul pancreatic.
Se dezvoltă, de asemenea, un test care să identifice pacienții ale căror tumori folosesc acest mecanism, astfel încât tratamentul să fie direcționat către cei care au cele mai mari șanse de succes. Acest test ar putea deveni esențial în medicina internă pentru personalizarea terapiilor la fiecare pacient.
Echipa estimează că vor trece aproximativ cinci ani până când această terapie ar putea ajunge la pacienți. Între timp, cercetările continuă pentru a determina dacă același mecanism apare și în alte tipuri de cancer greu de tratat, cum ar fi glioblastomul, sau în alte boli în care sistemul imunitar este indus în eroare. Astfel, această descoperire ar putea avea un impact și asupra altor boli și afecțiuni oncologice.
Studiul face parte dintr-un domeniu nou al imunologiei, care analizează modul în care zaharurile de la suprafața celulelor influențează reacția sistemului imunitar. Autorii subliniază că această strategie ar putea fi utilă nu doar în cancerul pancreatic, ci și în alte tipuri de cancer dificil de tratat.
Descoperirea aduce o speranță că, prin înțelegerea și blocarea mecanismelor prin care tumorile păcălesc sistemul imunitar, se pot deschide noi direcții de tratament pentru bolile greu de controlat, contribuind la creșterea șanselor de supraviețuire pentru pacienți.
