„Tensiunea arterială: Descoperă ce o influențează!”

Tensiunea arterială: prea mare, prea mică? Deși hipotensiunea arterială este, în majoritatea cazurilor, o condiție normală și fără gravitate, hipertensiunea arterială reprezintă o afecțiune care, netratată, poate duce la probleme serioase de sănătate.

Tensiunea arterială: prea mare, prea mică?

Presiunea arterială este puterea cu care inima noastră pompează sângele în organism și este exprimată prin două valori, de exemplu 110/70. Prima valoare reprezintă tensiunea arterială sistolică (maximă), care apare atunci când inima se contractă și pompează sângele, iar a doua valoare este presiunea diastolică (minimă), care indică presiunea din artere când inima este în repaus (între două contracții).

Când vorbim de hipertensiune?

Tensiunea arterială este menținută în limite normale datorită unor mecanisme complexe care implică diverși factori: nervoși, renali, vasculari, hormonali etc. Este suficient ca unul dintre aceste mecanisme fiziologice să se deregleze pentru ca tensiunea arterială să crească și să apară boala hipertensivă. Este important de menționat că în dezvoltarea hipertensiunii joacă un rol semnificativ și alți factori, precum ereditatea, stresul, obezitatea, epuizarea, alimentația dezechilibrată sau sedentarismul. Tensiunea arterială ideală de referință este 120/80, dar aceste valori pot varia în funcție de vârstă (valori mai mici la copii și ușor mai mari la persoanele de peste 45 de ani), de sex (bărbații au de obicei tensiune mai mare decât femeile) și de nivelul de stres sau efort fizic (chiar și în aceste cazuri, tensiunea trebuie să rămână sub 139/90).

✔ Valorile între 140/90 și 159/99 indică hipertensiune ușoară. ✔ Valorile între 160/100 și 179/109 indică hipertensiune moderată.

✔ Valorile între 180/110 și 209/119 (sau mai mari) reflectă o hipertensiune severă, perioada în care tensiunea trebuie monitorizată o dată pe săptămână.

Tensiunea la control

Diagnosticul de hipertensiune arterială nu se stabilește pe baza unei singure măsurători, deoarece există situații în care tensiunea poate crește în mod normal. De exemplu, consumul de cafea, fumatul excesiv, stresul, emoțiile sau lipsa de odihnă, precum și exercițiile fizice intense pot influența tensiunea arterială.

Este recomandat să îți măsori tensiunea în același moment al zilei (de exemplu, dimineața), într-o poziție șezândă, după o perioadă de repaus de 30 de minute, fără a fuma cu 15 minute înainte sau a consuma cafea cu o oră înainte de măsurare.

Tensiune prea mică

Considerăm că avem hipotensiune când presiunea arterială superioară este mai mică de 100. Există multe persoane sănătoase care au pur și simplu tensiune arterială mică (de exemplu, 90/60), iar în astfel de cazuri hipotensiunea este normală și, de obicei, nu provoacă simptome neplăcute.

Însă pentru o persoană cu tensiune normală, o scădere bruscă a tensiunii poate duce la stări de șoc, insuficiență cardiacă, hemoragie internă sau insuficiență cronică a glandelor suprarenale.

Cum se manifestă hipotensiunea?

Hipotensiunea arterială este adesea subdiagnosticată din mai multe motive. Primul este faptul că tensiunea este, de obicei, măsurată în timp ce pacientul se află în poziție șezândă, însă hipotensiunea se poate manifesta frecvent în poziție verticală. Există de asemenea factori psihologici: emoțiile pot determina o creștere a tensiunii în cabinetul medical, motiv pentru care multe persoane care au, în mod normal, tensiunea sub 100, prezintă valori mai mari în timpul examinării medicale.

În plus, simptomele hipotensiunii sunt frecvent ignorate, fiind atribuite oboselii, anxietății, foamei etc. În caz de hipotensiune, organismul reacționează ca și cum ar pierde sânge, inițiind un mecanism de apărare care duce la simptome precum: accelerarea frecvenței cardiace, grețuri, vărsături, amețeli, transpirații, dureri de cap, somnolență, dureri musculare și lombare (din cauza stimularii excesive a glandelor suprarenale), precum și extremități reci (mâini și picioare).

Dacă simptomele apar la ridicarea bruscă din poziție culcată sau șezândă, se vorbește despre hipotensiune ortostatică.

Ce este de făcut?

Spre deosebire de hipertensiune, o tensiune arterială scăzută (în cazul în care nu este rezultatul unei probleme de sănătate) nu scade speranța de viață, dar poate provoca simptome neplăcute pentru unele persoane. Dacă este cazul, medicul poate prescrie medicamente care cresc volumul sanguin. La persoanele care, în mod normal, au o tensiune sistolică peste 100, o scădere sub această valoare necesită investigații medicale pentru a identifica o eventuală cauză organică (probleme ale inimii, glandelor suprarenale, hemoragii etc.).