Pericolul invizibil care atacă organismul încă din copilărie! Crește riscul de obezitate, infertilitate și astm. Expunerea constantă la substanțele chimice din plastic poate deveni una dintre cele mai mari amenințări pentru sănătatea copiilor și adulților.
Un studiu amplu realizat de cercetătorii de la NYU Langone Health și publicat în revista The Lancet Child & Adolescent Health arată că utilizarea zilnică a plasticului contribuie la dezvoltarea unor boli cronice precum obezitatea, infertilitatea, astmul și tulburările de dezvoltare a creierului. Cercetarea a fost publicată în contextul negocierilor pentru Tratatul Global privind Plasticul, coordonat de ONU, destinat să limiteze producția și utilizarea acestui material la nivel mondial.
Pericolul invizibil care atacă organismul încă din copilărie! Crește riscul de obezitate, infertilitate și astm.
Analiza s-a bazat pe sute de studii efectuate asupra mii de femei însărcinate, nou-născuți și copii, identificând trei clase majore de substanțe chimice periculoase: ftalații (care fac plasticul flexibil), bisfenolii (responsabili pentru rigiditate) și substanțele perfluoroalchilate – PFAS (care oferă rezistență termică și impermeabilitate). Aceste chimicale se găsesc în ambalaje alimentare, produse cosmetice, jucării și chiar bonuri fiscale.
Odată cu încălzirea sau degradarea plasticului, aceste substanțe sunt eliberate în mediu sub formă de microparticule care pot fi ingerate sau inhalate, provocând inflamații persistente și dereglări ale sistemului endocrin, care este responsabil de reglarea metabolismului, fertilității și dezvoltării.
Legătura dintre plastic și bolile cronice
Cercetările arată o asociere clară între expunerea timpurie la aceste substanțe și problemele de dezvoltare a creierului, cum ar fi scăderea IQ-ului, autismul și ADHD.
„Rezultatele noastre sugerează că plasticul contribuie la apariția precoce a multor boli cronice care persistă până la vârsta adultă. Dacă ne dorim să avem copii sănătoși și să aibă o viață lungă, trebuie să reducem utilizarea acestor materiale”, a declarat prof. dr. Leonardo Trasande, pediatru și expert în sănătate publică la Școala de Medicină Grossman a NYU.
Autorii studiului atrag atenția că efectele expunerii se manifestă și la doze mici, în special în perioada prenatală și în primii ani de viață, când organismul este extrem de vulnerabil la toxine.
Ce pot face părinții și autoritățile
Cercetătorii oferă recomandări simple, dar eficiente, pentru limitarea contactului cu substanțele periculoase: evitarea încălzirii alimentelor în recipiente din plastic, folosirea sticlelor din sticlă sau oțel inoxidabil și renunțarea la spălarea plasticului în mașina de vase. În plus, medicii și profesorii pot avea un rol esențial în informarea familiilor despre riscuri și alternative sigure.
La nivel global, autorii subliniază nevoia unor reglementări stricte, mai ales pentru comunitățile defavorizate, unde populația este mai expusă la materiale de calitate inferioară.
Deși plasticul este esențial în domenii precum medicina – utilizat în ventilatoare, tuburi de alimentare pentru nou-născuți sau dispozitive pentru astm – cercetătorii avertizează că utilizarea sa „inutilă” în alte domenii ar trebui redusă.
„Problema este globală, iar soluțiile trebuie să fie sustenabile”, afirmă autorii, menționând că studiul a fost finanțat de Institutele Naționale pentru Sănătate (NIH) și de alte organizații internaționale implicate în lupta împotriva poluării cu plastic.
