Un studiu extins realizat pe peste 11.000 de adulți arată că expunerea pe termen lung la poluarea din mediul urban, chiar și la niveluri inferioare limitelor de reglementare, este asociată cu forme mai severe de boală coronariană, având diferențe între femei și bărbați.
Aerul pe care îl respirăm zilnic în orașe, chiar dacă nu pare poluat, poate afecta sănătatea inimii mult mai mult decât se considera anterior. Cercetătorii au identificat legături semnificative între poluarea aerului și bolile cardiovasculare, subliniind impactul negativ pe care calitatea aerului îl are asupra sănătății publice.
Când aerul curat nu este atât de sigur pe cât pare
Poluarea aerului este o problemă majoră de sănătate publică la nivel global. Potrivit datelor Global Burden of Disease, poluarea a fost responsabilă pentru aproximativ 2,46 milioane de decese cauzate de boli cardiovasculare doar în 2021, confirmând astfel legătura strânsă dintre bolile de inimă și expunerea la particule fine și alți poluanți atmosferici.
Organizația Mondială a Sănătății consideră poluarea aerului unul dintre cei mai importanți factori de risc de mediu pentru sănătate, având un impact semnificativ în apariția infarctului miocardic și accidentului vascular cerebral. În zonele urbane, nivelurile de dioxid de azot și PM2.5 sunt printre cei mai relevanți indicatori de poluare.
Expunerea prelungită la aerul poluat exercită o presiune asupra inimii și vaselor de sânge, iar noile cercetări subliniază gravitatea acestui impact, accentuând necesitatea implementării unor politici publice care să îmbunătățească calitatea aerului.
Ce au descoperit specialiștii din Toronto
Cercetătorii de la Universitatea din Toronto și University Health Network au analizat datele a peste 11.000 de adulți care au efectuat tomografii computerizate cardiace între 2012 și 2023 în trei spitale mari din Toronto. Studiul a folosit date publice referitoare la poluarea aerului pentru a estima expunerea individuală la PM2.5 și NO2, doi poluanți urbani extrem de nocivi pentru sistemul cardiovascular.
Ei au corelat adresele pacienților cu date despre calitatea aerului pentru a estima nivelul de poluare la care a fost expus fiecare participant în decada dinaintea investigației CT. Această analiză este esențială pentru dezvoltarea unor strategii de prevenire adaptate la realitatea marilor orașe.
Studiul s-a concentrat pe doi poluanți urbani comuni: particulele fine PM2.5 și dioxidul de azot (NO2). PM2.5 provin din gazele de eșapament, emisiile industriale sau fumul de la incendii și sunt atât de mici încât pot penetra adânc în plămâni și în sânge. NO2 este un gaz toxic rezultat în principal din arderea combustibililor fosili și din traficul rutier intens.
Prin intermediul CT-ului cardiac, specialiștii au evaluat trei indicatori importanți ai bolii coronariene: scorul de calciu, cantitatea totală de placă ateromatoasă și îngustarea arterelor, folosind metode moderne de imagistică medicală.
Rezultate care schimbă modul în care privim poluarea
Rezultatele prezentate la Congresul anual al Societății de Radiologie din America de Nord (RSNA2025) arată clar că „Chiar și la niveluri scăzute de expunere, poluarea aerului este asociată cu o cantitate mai mare de placă în arterele coronare,” a afirmat dr. Felipe Castillo Aravena, medic specialist în imagistică cardiotoracică și autor principal al studiului.
Dr. Castillo Aravena a subliniat că expunerea pe termen lung la poluare s-a corelat cu o boală coronariană mai extinsă, vizibilă la CT, atât la femei, cât și la bărbați. Totuși, efectele diferă între cele două sexe, sugerând că diferențele biologice și sociale pot influența modul în care poluarea impactează organismul.
Nu toți suntem afectați în aceeași manieră
La femei, expunerea îndelungată la PM2.5 a dus la scoruri mai mari de calciu și îngustări mai severe ale arterelor. În cazul bărbaților, niveluri mai ridicate de PM2.5 au fost asociate cu scoruri mai mari de calciu și cu o cantitate totală mai mare de placă ateromatoasă pe artere. Expunerea la NO2 a fost asociată cu boala coronariană în ambele sexe. Aceste rezultate subliniază importanța adoptării unor abordări personalizate în prevenirea bolilor cardiovasculare.
Aceste diferențe generează întrebări noi despre modul în care poluarea afectează organismul în funcție de sex, iar cercetătorii consideră că sunt necesare studii suplimentare pentru a clarifica aceste aspecte.
Cifre care spun mai mult decât pare la prima vedere
Studiul a arătat că pentru fiecare creștere cu 1 microgram pe metru cub a expunerii pe termen lung la PM2.5, s-a observat o creștere cu 11% a depunerilor de calciu în arterele coronare, subliniind impactul chiar și al variațiilor mici de poluare.
De asemenea, probabilitatea de a dezvolta mai multă placă ateromatoasă a crescut cu 13%, iar riscul de boală obstructivă a arterelor coronare a crescut cu 23%. Expunerea la NO2 a avut efecte similare, dar ușor mai reduse pentru fiecare creștere de o parte pe miliard, confirmând că și concentrațiile scăzute pot fi periculoase pentru sănătatea inimii.
Aceste date arată clar că și variațiile mici ale nivelului de poluare pot avea un impact semnificativ asupra sănătății inimii, iar monitorizarea atentă a calității aerului devine esențială pentru prevenție.
Ce urmează după aceste descoperiri
Dr. Kate Hanneman, medic radiolog cardiac, conferențiar universitar și vicepreședinte pentru cercetare la Universitatea din Toronto și UHN, și autor senior al studiului, a declarat: „Acesta este unul dintre cele mai mari studii care demonstrează că expunerea pe termen lung la poluanți din aer, atât gaze cât și particule fine, la nivelurile actuale întâlnite în orașe, se asociază cu mai mulți indicatori ai bolii coronariene măsurați prin CT cardiac.”
Ea a reamintit că bolile de inimă rămân principala cauză de deces la nivel global și că aceste rezultate oferă dovezi suplimentare că poluarea aerului este un factor de risc cardiovascular modificabil. Îmbunătățirea calității aerului ar putea reduce riscul de boli de inimă, iar autoritățile ar trebui să acorde mai multă atenție implementării unor măsuri eficiente de reducere a poluării.
Cercetătorii subliniază că sunt necesare studii suplimentare pentru a înțelege mecanismele exacte prin care poluarea afectează inima și pentru a stabili o relație clară de cauzalitate. În acest context, colaborarea între instituțiile de sănătate publică și rețelele de monitorizare a poluării este esențială.
Diferențele biologice, sociale și comportamentale, împreună cu caracteristicile plăcilor aterosclerotice, ar putea explica de ce efectele poluării diferă între femei și bărbați. Înțelegerea acestor diferențe ar putea conduce la strategii mai bune de prevenire și tratament personalizat în viitor, iar ultimele descoperiri din domeniul medical confirmă această necesitate.
Acest studiu oferă o nouă perspectivă asupra legăturii dintre mediul urban și sănătatea inimii. Următorul pas este transformarea acestor descoperiri în politici publice eficiente pentru un aer mai curat și pentru protejarea sănătății inimii locuitorilor din orașe, având în vedere creșterea alarmantă a bolilor cardiovasculare la nivel global.
