O anchetă realizată de G4Media a dezvăluit că zeci de medici își închiriază parafele unor clinici private pentru a le facilita obținerea de contracte cu Casele Județene de Asigurări de Sănătate (CJAS). Conform Mediafax, această practică le permite clinicilor să îndeplinească cerințele formale referitoare la personal, deși medicii respectivi nu oferă servicii medicale în acele instituții.
Mecanismul și responsabilitatea actului medical
Pentru a încheia contracte de decontare a serviciilor cu CJAS, clinicile private trebuie să demonstreze că au un anumit număr de medici specialiști angajați. Unele dintre ele își închiriază parafele de la medici care lucrează în alte unități, în general în spitale de stat, în loc să angajeze personal medical propriu. Numele și parafa medicului sunt prezente pe documentele oficiale, însă activitățile medicale, cum ar fi interpretarea analizelor imagistice, sunt realizate de alte persoane. Această situație ridică întrebări legate de cine își asumă legal responsabilitatea pentru diagnosticizare și tratament, în absența medicului titular al parafei.
Prezența fictivă a medicilor în acte
Ancheta a scos la iveală cazuri de medici care apar cu program de lucru în două locații diferite, situate la distanțe semnificative, într-un interval de timp imposibil de parcurs. Au fost identificate situații în care un medic are program de la 8:00 la 14:00 la un spital public, iar de la 14:00 la 20:00 la o clinică privată aflată la peste 100 de kilometri distanță. Aceste suprapuneri de program sunt confirmate de documente oficiale, ceea ce indică existența unei probleme sistemice. Atunci când se încearcă verificarea prezenței acestor medici, personalul administrativ oferă explicații precum „medicul este în concediu” sau spune că nu poate fi contactat. O formulare care ilustrează situația este: „Era pe când nu s-a văzut, azi îl vedem și nu e”.
Reacția CNAS și competiția public-privat
Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a oferit un răspuns clar referitor la aceste acuzații, reprezentanții instituției declarând: „nu comentăm afirmații la afirmații”. Practica vânzării parafelor se desfășoară în contextul competiției dintre sistemul medical de stat și cel privat. Cele două sisteme concurează atât pentru resurse financiare din bugetul de asigurări de sănătate, cât și pentru personal medical calificat, care este insuficient. Aceste scheme drenează fonduri publice și subminează încrederea în ambele sisteme, alimentând percepția de concurență neloială.
Păreri sceptice privind remedierea situației
Fenomenul este privit cu pesimism de către anumiți actori din sistemul medical. O sursă citată în anchetă și-a exprimat neîncrederea în șansele de a corecta această formă de corupție. „Am devenit sceptic cu privire la corectarea corupției”, a declarat sursa, sugerează că problemele sunt adânc înrădăcinate, iar mecanismele de control existente sunt fie ineficiente, fie ocolite cu ușurință. O astfel de situație pune în pericol siguranța pacienților și afectează integritatea sistemului de sănătate din România.
