Metformină: Descoperire surprinzătoare despre efectele sale!

Un medicament folosit de peste 60 de ani pentru tratarea diabetului ar putea avea un mecanism mai puțin cunoscut: acționează în creier prin intermediul unor neuroni din hipotalamus, potrivit cercetătorilor de la Baylor College of Medicine.

Metformina, un tratament de bază pentru diabetul de tip 2, ar putea influența direct creierul, nu doar ficatul sau intestinul, așa cum se credea până acum. Această descoperire oferă o nouă perspectivă asupra modului în care organismul reglează glicemia și deschide noi căi pentru terapii viitoare destinate pacienților cu diabet.

Cercetătorii descoperă o legătură neașteptată între metformin și creier

Timp de decenii, metformina a fost considerată un medicament care acționează în special asupra ficatului și intestinului pentru a reduce glicemia. Un studiu recent publicat în Science Advances arată însă că efectele sale sunt mai complexe. Specialiștii de la Baylor College of Medicine au observat că, la doze uzuale, metformina ajunge în nucleul ventromedial al hipotalamusului, o zonă cheie pentru reglarea metabolismului și pentru controlul eficient al glicemiei.

Aici, metformina reduce activitatea unei proteine numite Rapl. Practic, acționează ca un întrerupător molecular asociat cu diabetul. Experimentele pe șoareci au arătat că, atunci când Rapl a fost eliminată genetic din această regiune, metformina nu a mai avut efect, în timp ce alte medicamente antidiabetice au continuat să funcționeze. Aceasta diferențiază metformina de alte clase de medicamente folosite în tratarea diabetului.

Un rol cheie pentru neuronii SF1

Cercetătorii au identificat și neuronii implicați: neuronii de tip SF1 din hipotalamus. Când metformina a fost administrată direct în creier, acești neuroni au fost activați, iar glicemia a scăzut. Aceasta demonstrează că neuronii SF1 sunt importanți pentru efectul de reducere a glicemiei al medicamentului și pentru controlul glicemiei la nivel central.

Un mecanism diferit față de ce știm până acum

Un aspect esențial este că doze mult mai mici de metformină pot influența creierul, față de ficat. Concentrațiile terapeutice uzuale sunt suficiente pentru a declanșa efectul la nivel cerebral. Acest mecanism este diferit de cel al altor medicamente antidiabetice, ceea ce ar putea explica unele efecte specifice ale metforminei și de ce este considerată un antidiabetic oral de bază.

Totuși, este important de reținut că metformina poate avea efecte adverse, precum greață sau diaree, iar la pacienții cu insuficiență renală riscurile pot fi mai mari. Descoperirea acestei noi căi de acțiune ar putea conduce la tratamente mai bine țintite, care să vizeze doar zona hipotalamică, reducând riscul de efecte secundare pentru pacienții cu diabet.

Se pare că aceeași proteină Rapl ar putea fi implicată și în alte efecte ale metforminei, inclusiv încetinirea proceselor de îmbătrânire. Studiile observaționale au arătat că utilizatorii de metformină au un risc mai scăzut de deces prematur, dar mecanismul nu era clar până acum. Acest aspect ar putea avea implicații pentru sănătatea globală, având în vedere numărul mare de persoane care urmează tratament pentru diabet zaharat.

Rezultate promițătoare, dar cu multe semne de întrebare

Autorii studiului subliniază că rezultatele sunt deocamdată la nivel preclinic. Sunt necesare studii pe pacienți pentru a confirma aceste date. Dacă mecanismul se va valida și la oameni, următorul pas ar putea fi dezvoltarea unor terapii care să amplifice acțiunea cerebrală a metforminei, fără a mări dozele și riscul de efecte secundare. Aceasta ar putea schimba radical abordarea în administrarea medicamentului pentru diabet.

O altă întrebare este de ce acest mecanism nu a fost observat mai devreme. Majoritatea cercetărilor s-au concentrat pe ficat și intestin, iar studiile asupra creierului au fost mai puține, din cauza dificultăților tehnice. Cu ajutorul tehnologiilor moderne, specialiștii pot urmări acum cu mai multă precizie modul în care medicamentul ajunge în creier, ceea ce ar putea conduce la noi progrese în domeniul medicamentelor antidiabetice.

Primele rezultate arată că metformina se acumulează în hipotalamus, ceea ce susține ideea că această regiune are un rol important în efectul antidiabetic al medicamentului.

Metformina continuă să aducă noi perspective

Chiar și după 60 de ani de utilizare, metformina ridică încă multe semne de întrebare. Recent, a fost asociată cu reducerea riscului de demență și cu protecție față de anumite tipuri de cancer. Un studiu din 2025, realizat pe peste 400 de femei aflate la postmenopauză, a arătat că utilizatoarele de metformină au avut un risc cu 30% mai mic de deces prematur comparativ cu cele tratate cu sulfoniluree, un alt tip de medicament pentru diabet zaharat.

Cercetătorii nu știu încă exact de ce apar aceste efecte. Este posibil ca influența asupra metabolismului să aibă implicații mai largi. Echipa de la Baylor College of Medicine vrea să afle dacă Rapl este implicată și în aceste beneficii suplimentare, ceea ce ar putea deschide noi orizonturi pentru medicamente antidiabetice de generație nouă.

Deocamdată, recomandările clinice pentru utilizarea metforminei nu se schimbă. Totuși, această descoperire ar putea duce în viitor la o abordare diferită a tratamentului diabetului, ținând cont și de rolul sistemului nervos central și de posibilele efecte asupra sănătății la nivel global.

Identificarea unei noi căi de acțiune pentru metformină arată că mai avem multe de aflat despre medicamentele folosite de decenii. Dacă viitoarele studii pe subiecți umani vor confirma aceste rezultate, tratamentul diabetului ar putea deveni mai eficient, mai sigur și mai bine adaptat fiecărui pacient. Pentru citarea articolului, consultați sursa originală.